→ Oficiul Național al Registrului Comerțului a publicat, pe site-ul propriu, formularul pe care firmele trebuie să îl utilizeze pentru a indica cine este beneficiarul real al activităților economice ale companiei. Această obligație a apărut în noua lege pentru prevenirea spălării de bani și a finanțării terorismului, iar nerespectarea ei poate atrage amenzi de până la 10.000 de lei.
De luna asta, oricine poate afla gratuit informații juridice despre orice firmă din UE printr-un portal european. ONRC a anunțat joi că registrul român a fost conectat cu BRIS (Business Registers Interconnection System) și că, începând din această lună, e posibilă căutarea pe portalul e-justice.europa.eu a firmelor înregistrate la ONRC, precum și a tuturor companiilor înregistrate celelalte state ale Uniunii Europene. BRIS este un instrument care adună laolaltă informații din statele Uniunii, Islanda, Liechtenstein și Norvegia și permite căutarea companiilor din toate aceste state. Căutarea se poate face știind fie numele companiei, fie numărul de înregistrare și bifând, eventual, țara sau țările unde activează. Se pot afla astfel informații despre
- denumirea şi forma juridică a unei companii;
- sediul social/profesional şi statul membru în care este înmatriculată;
- numărul de ordine din registrul comerţului, identificatorul unic la nivel European (EUID) şi codul unic de înregistrare fiscal;
- starea firmei.
+ Noi l-am testat și, în urma unei căutări, am găsit inclusiv o listă lungă cu documentele depuse de compania căutată și data depunerii acestora (declarații, acte constitutive, fișe privind fluxul operațiunilor, note de calcul ș.a.), dar pentru care nu există și opțiunea de vizualizare ori descărcare.
→ Statul nu va mai putea amâna cu anii plata unor datorii către contribuabili. O nouă procedură ar impune achitarea lor în șase luni. Cei care au bani de recuperat de la stat, în baza unui titlu executoriu, nu vor mai putea fi amânați la plată pe termen nedeterminat, așa cum se întâmplă în prezent. Un proiect de lege aflat aproape de votul decisiv al Parlamentului clarifică procedura de recuperare a datoriilor de la instituțiile și autoritățile publice, stabilind termene clare în care plățile trebuie făcute și impunând dobânzi la sumele respective. Concret, noua reglementare va stabili un termen fix de șase luni pentru achitarea datoriilor pe care statul le are la creditori, care va putea fi prelungit doar în cazuri extraordinare și numai pentru un termen maxim clar stabilit. Cele șase luni vor fi calculate din momentul comunicării somației de plată, iar de la aceeași dată se vor calcula și dobânzi la sumele datorate.
+ Important: Procedura se va aplica în acele situații în care, la capătul unui proces dintre un contribuabil și o instituție publică, o instanță obligă instituția să-i plătească firmei sau persoanei fizice care a câștigat acțiunea în justiție diferite creanțe, despăgubiri sau cheltuieli de judecată. Noile reguli ar trebui să rezolve acele situații, des întâlnite în practică, în care instituțiile amână ani în șir plata acestor sume, deși ele sunt stabilite de instanță în favoarea contribuabilului.
→ Schimbare majoră: Dividendele vor putea fi distribuite și din rezervele unei companii, mai puțin din rezerva legală. Autoritățile vor să permită pe viitor companiilor să distribuie dividende inclusiv din rezerve, singura excepție urmând să fie rezerva legală. Practic, asta înseamnă că dividendele vor putea fi distribuite din sume pe care acum firmele le folosesc în alte scopuri.
+ Referitor la rezerva legală, Legea societăților dispune că, din profit, se preia anual cel puțin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta atinge minimum 20% din capitalul social. Dacă fondul de rezervă scade sub acel procent de 20%, acesta trebuie completat din profit.
+ Alături de această măsură legată de dividende, mai există în discuție și o alta care stabilește că, atunci când transmit autorităților situațiile financiare anuale, firmele vor trebui să depună și hotărârea adunării generale ordinare a acționarilor sau a asociaților (AGA) prin care au fost aprobate bilanțurile. Potrivit unui specialist, introducerea acestei obligații se face pentru ca „acționarii să nu poată spune niciodată că nu au știut la data depunerii bilanțului despre situația financiară a societății.” |